De ce am cerut comisie specială de anchetă în cazul CNA. Patru motive

1. Prin Decizia nr. 454 din 02.10.2018 pentru modificarea Deciziei nr. 441 din 20.09.2018, CNA și-a modificat propriul regulament privind campania pentru referendumul privind modificarea Constituției, cu trei zile înainte de data susținerii respectivului referendum. Altfel spus, a modificat regulile jocului în timpul jocului, cu puțin înainte de fluierul final – permițând îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore înainte de ziua votului. Contextul general și cel al momentului în care CNA și-a schimbat părerea despre regulile de campanie era următorul: pe de o parte, validarea rezultatelor oricărui referendum, inclusiv acesta, depinde de validarea referendumului în sine, prin prezența la vot a minim 30% din cei înscriși în liste, pe de altă parte, existența unui îndemn la boicot din partea unor lideri de opinie sau reprezentanți ai societății civile, mai mult sau mai puțin viralizat pe rețelele sociale, a făcut din prezența la vot principala temă de campanie, substituind-o pe cea privind intenția de a vota pentru ori împotriva propunerii de modificare a Constituției. Astfel, de exemplu, campania de informare realizată de Guvern (a se vedea spotul „Tu votezi! MAI te informează“ al Ministerului Afacerilor interne), ce avea drept mesaj participarea la exercițiul electoral, a încetat să mai aibă o încărcătură neutră privind rezultatul referendumului, putând influența acest rezultat (validarea scrutinului). Există, așadar, date preliminare pentru a considera că, prin Decizia 454/2018 – prima prin care CNA a permis, vreodată, continuarea campaniilor de îndemn la participarea la vot –, CNA a vizat crearea condițiilor de influențare a rezultatelor referendumului.

Din declarațiile de presă ale dlui Radu Herjeu[1], membru CNA („(…) ştiu că a existat o solicitare în acest sens din partea cultelor şi a unor radiodifuzori aparţinând acestora, dar din câte am observat nu a fost o solicitare materializată oficial, adică nu a fost discutată în plen. Singura solicitare oficială a fost a unui membru.“), există, suplimentar, suspiciunea că cel puțin un membru al CNA a acționat în Consiliu în numele, la solicitarea sau sub influența unor factori externi, ceea ce contravine principiilor de neutralitate și slujire a interesului public cărora membrii CNA ar trebui să li se supună.

2. Cel puțin de-a lungul anului 2018, întârzierea cu care CNA a răspuns sesizărilor și a luat decizii de sancționare e de natură să ridice semne de întrebare și asupra funcționării eficiente a instituției, și asupra funcției corective pe care ar trebui să o aibă sancțiunile respective.

Astfel, raportul privind două sesizări din 18.04.2018 şi 24.04.2018, referitoare la o emisiune Realitatea TV difuzată pe 15.04.2018, a fost analizat în ședința din 6.09.2018, la aproape cinci luni de la primirea sesizărilor. Decizia bazată pe raportul de monitorizare privind o emisiune România TV din 5.10.2018 a fost luată pe 15.01.2019, la aproape trei luni și jumătate de la difuzarea acesteia. Decizia de sancționare a Realitatea TV pentru o emisiune difuzată pe 29.08.2018 a fost luată pe 15.01.2019, aproape cinci luni mai târziu. Pro TV a fost sancționat pe 10.01.2019 pentru utilizarea denumirii „Steaua“ în loc de „FCSB“ în emisiuni din mai, respectiv iulie 2018, adică la șase luni de la ultimul eveniment. Digi 24 a fost sancționat pe 2.10.2018 pentru o emisiune difuzată pe 19.04.2018, adică cinci luni și jumătate mai târziu. Decizia prin care postului Realitatea TV i se suspenda emisia pentru zece minute a fost luată pe 15.01.2019, în condițiile în care viza un program difuzat pe 10.08.2018, cu peste cinci luni în urmă.

De asemenea, în multiple situații, conform informațiilor incluse în propriile decizii, CNA a sancționat posturile de televiziune pentru informații factuale parțiale, părtinitoare sau nereale, în condiții în care instituția sau persoana vătămată nu-și exercitase dreptul la replică (de pildă, Decizia nr. 406 din 06.09.2018 privind amendarea cu 10.000 lei a S.C. REALITATEA MEDIA S.A. privește prezentarea, în cadrul unei emisiuni, a situației Institutului Levantului, fără să existe indicii că Institutul Levantului însuși sau președintele său, nominalizat în emisiune, a solicitat un drept la replică).

Se pune, în această situație, pe o parte, întrebarea în ce măsură informarea publicului privind încălcarea legii în desfășurarea unei emisiuni după mai bine de trei luni și, uneori, jumătate de an mai târziu are un efect remedial real, iar pe de altă parte dacă, în absența exercitării imediate a dreptului la replică (exercitare căreia deciziile CNA i se substituie, iar instituția nu le încurajează), scopul sesizării, respectiv al deciziei luate de CNA este într-adevăr protecția informării corecte ori a demnității persoanei și nu, mai curând, unul direct punitiv, de sancționare a unor posturi radio și TV.

3. Din analiza empirică a deciziilor de sancționare a televiziunilor și radiourilor de știri pentru emisiuni difuzate în anul 2018, se observă tendința de a sancționa în mod disproporționat emisiunile critice la adresa unor acțiuni ale autorităților publice (intervenția împotriva manifestanților) sau ale coaliției la putere (Codul de procedură penală – legile justiției, în general –, mitingul organizat de PSD în vara lui 2018), în condițiile în care legislația europeană consideră că nivelul de toleranță față de critica adusă politicienilor și acțiunilor puterii trebuie să fie mai ridicat decât în privința persoanelor nepublice. Numărul sancțiunilor CNA primite de un singur post TV (Realitatea) este de natură să ridice semne de întrebare.

De exemplu: în intervalul 25.09.2018 – 16.01.2019, Pro TV, Realitatea TV, Europa FM și Radio France International (deciziile nr. 446, 447, 448, 449 din 25.09.2018) au fost sancționate pentru modul de prezentare sau dezbatere a modificărilor la Codul de procedură penală.

Postul Realitatea TV a fost sancționat de încă patru ori (Decizia nr. 484 din 23.10.2018, Decizia nr. 20 din 10.01.2019, 25 și 27 din 15.01.2019), trei dintre sancțiuni fiind pecuniare, iar una – suspendarea emisiei. În total, în ultimele 12 luni, Realitatea TV a fost sancționată de 15 ori (vezi și deciziile nr. 9, 18, 70, 170, 270, 298, 338, 405, 406, 435 din 2018).

Pro TV, în schimb, a fost sancționat de două ori, o dată pentru utilizarea termenului „steliști“ (numele legal al echipei de fotbal fiind FCSB; Decizia nr. 21 din 10.01.2019), a doua oară pentru prezența unor logouri ale unor site-uri de pariuri sportive în cursul transmisiunii diurne a unor meciuri de tenis (Decizia nr. 488 din 23.10.2018).

Digi 24 a fost sancționată (Decizia nr. 459 din 02.10.2018) pentru o emisiune despre mitingul pentru susținerea familiei tradiționale în care s-au făcut trimiteri conotate negativ la persoanele cu deficiențe mintale, ceea ce CNA a încadrat la „limbaj înjurios“ (o practică unitară: conform Deciziei nr. 22 din 10.01.2019, privind Gold FM, expresia „ești nebun?“ este „limbaj înjurios“).

România TV a fost sancționată de trei ori: Decizia nr. 487 din 23.10.2018 (privind modul înșelător de prezentare a accidentului din 2001 al Vetei Biriș), deciziile nr. 26 și 28 din 15.01.2019 (aceasta din urmă, pentru continuarea anunțurilor privind un flagrant de luare de mită mult după ce informația fusese dezmințită). România TV și Realitatea TV sunt singurii operatori sancționați pentru transmisiunile în direct de la protestul din 10 august 2018 (în cazul România TV, e vorba și despre interviul cu Liviu Dragnea de pe 9 august).

B1 TV a fost sancționat o singură dată (Decizia nr. 23 din 10.01.2019), pentru neasigurarea imparțialității.

În tot acest interval de aproape patru luni, postul TV Antena 3 a fost sancționat o singură dată (Decizia nr. 29 din 15.01.2019), cu somație, pentru nerespectarea dreptului la replică al unei persoane.

În aceste condiții și având în vedere că, la nivelul întregului an 2018, și postul România TV – a cărui acoperire a protestului din 10 august a fost considerată în mod egal deficitară de către CNA – îndeplinea condiția legală care face posibilă sancționarea cu suspendarea emisiei (să fi avut anterior minim alte două constatări ale încălcării legislației), decizia de impunere a acestei pedepse fiind strict la latitudinea membrilor CNA, suspendarea emisiei Realitatea TV încetează să mai fie o individualizare echitabilă și proporțională a sancțiunii, ridicând suspiciuni asupra neutralității politice a membrilor CNA.

Numărul disproporționat de sancțiuni date într-un singur an unui singur post TV și unei anume emisiuni („Jocuri de putere“) și faptul că este pentru prima dată (cel puțin în memoria colectivă) în care unei televiziuni i se cere să-și suspende emisia ridică suspiciunea fie a unor forme de partizanat al unora dintre membrii CNA, fie a ineficienței structurale a mecanismelor la dispoziția CNA de a determina conformarea televiziunilor cu cerințele legale. În limbaj informal, fie Realitatea TV a fost luată în vizor, fie controlul CNA nu funcționează.

4. Din analiza deciziilor CNA citate, reiese tendința membrilor Consiliului de a sancționa cu amenzi contravenționale de minim 5.000 de lei prezentarea defectuoasă a unor evenimente social-politice și cu somație nerespectarea dreptului la replică și atingerile aduse demnității persoanei și vieții private (doar protecția minorilor e apărată cu amenzi). Mai mult decât atât, Consiliul tinde să privilegieze argumentații legate de etica jurnalistică (nerespectarea imparțialității, în cazul unei emisiuni defăimătoare la adresa persoanelor gay, considerarea referințelor negative la sănătatea mintală drept „limbaj injurios“) în defavoarea celor legate de încălcarea dreptului la demnitate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacității CNA de a asigura o protecție reală a acestui drept.


[1] Adevărul, 3.10.2018 (https://adevarul.ro/entertainment/tv/cna-decizie-controversata-eliminat-interdictia-campanie-zilele-referendum-spune-radu-herjeu-votat-schimbarii-1_5bb4bde2df52022f751f928d/index.html).