Stimate domnule ministru al Culturii,
Am și eu, ca cetățean mai mult decât ca membru al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, niște nelămuriri legate de noua Orchestră a Uniunii Europene.
Sunt un iubitor de muzică și mi-a făcut mare plăcere să ascult concertul susținut de muzicienii europeni la Ateneu, marcând preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Mi-am imaginat reuniunea acestor artiști drept un proiect al UE, nu mi-am imaginat niciodată că e un proiect de fală proprie a unui guvern care n-a avut altă idee. Am aflat asta cu mare surprindere dintr-o ordonanță a guvernului – una abuzivă, după părerea mea.
Presupun că știți că există o singură sală decentă de concerte în capitala României, Ateneul Român, construit nu de statul român, ci prin subscripție publică, acum peste 100 de ani.
V-ați gândit că, poate, e nevoie întâi să avem UNDE să cânte în România marile orchestre ale lumii, înainte să inventăm noi o nouă orchestră europeană?
V-ați gândit cam ce vor gândi despre finanțarea orchestrei europene filarmonicile din România, care nu-și permit muzicieni europeni de top?
V-ați gândit la ce-a făcut Ministerul Culturii pentru starea conservatoarelor din România, pentru educația muzicală a publicului din România, pentru prezența internațională a orchestrelor din România sau pentru prezența orchestrelor internaționale în țara noastră, altcândva decât o dată la doi ani, în Festivalul Enescu?
Și, pentru că e vorba de muzica clasică, a rezolvat cumva Ministerul Culturii problemele majore de la Opera Națională din București? Are cumva Opereta propria sală de spectacole și noi n-am aflat?
Am, de altfel, și un set de întrebări concrete:
- Mai exact, despre ce bugete din fonduri publice românești e vorba, pentru câți ani?
- În eventualitatea că Guvernul României nu se angajează să plătească pentru eternitate această orchestră, cine va prelua ulterior finanțarea?
- Ce acorduri există cu alte țări UE privind susținerea financiară și logistică a acestei orchestre?
- De câte ori și unde va concerta Orchestra în anul 2019?
- Sunteți conștient de existența a cel puțin două orchestre similare, finanțate de Comisia Europeană, la care și România contribuie, în ciuda faptului că în nota de fundamentare pentru finanțarea Orchestrei UE o prezentați ca o inițiativă unică?
- Statul român le cere operatorilor privați zeci de pagini de justificare a proiectului, cu obiective generale și specifice, estimarea beneficiarilor, plan de activități, pentru sume mult, mult mai mici decât pot presupune că va costa Orchestra. Ne puteți pune la dispoziție o astfel de justificare în cazul Orchestrei UE pe care ați înființat-o?
În speranța unui răspuns cât mai rapid și complet, vă mulțumesc
Iulian Bulai