INTERPELARE
ADRESĂ: DOMNULUI MINISTRU LUCIAN ROMAȘCANU
MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE
DE CĂTRE: DEPUTAT IULIAN BULAI
CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ: 29, NEAMȚ
GRUP PARLAMENTAR: USR
ȘEDINȚA CAMEREI DEPUTAȚILOR DIN DATA DE: 12.09.2017
OBIECTUL INTERPELĂRII: SITUAȚIA MĂNĂSTIRII DE LA CURTEA DE ARGEȘ
STIMATE DOMNULE MINISTRU,
Potrivit articolului, Cum a fost căptuşită cu termopane celebra Mănăstire de la Curtea de Argeş. ÎPS Calinic: „Se face un curent mare acolo, cu migrene şi dureri groaznice“ publicat pe data de 4 septembrie pe protalul de știri www.adevarul.ro, renumita mănăstire de la Curtea de Argeș a suferit o serie de intervenții în contextul în care din 1991 se află propusă pe lista obiectivelor UNESCO.
„La un pas de a fi inclusă pe lista obiectivelor UNESCO, unde figurează ca propunere încă din 1991, Mănăstirea Curtea de Argeş – necropolă regală şi monument istoric de interes naţional, a fost „adaptată“ de preoţi secolului XXI, cu tâmplărie de termopan. Cu argumentul că praful rezultat în urma restaurării pieţei din faţa lăcaşului afectează picturile din interior şi că sunt sătui să ţină slujbele în curent, mai marii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului au luat măsuri. Cele mai recente, de care nimeni nu pare a-şi amiti exact când au fost decise, sunt două uşi mari de termopan montate la intrarea în sfântul lăcaş, în spatele celor originale. Termopanele nu fac parte din vreun proiect de restaurare. Sunt un mijloc artificial pus acolo, preventiv şi provizoriu (…). Au reclamat credincioaşii, acum, de ce să nu vă spun?! Iar aceste improvizaţii au fost făcute pentru sănătatea oamenilor, dar ele vor fi eliminate. Vara, ca vara, dar iarna era problemă. Oamenii luau cu asalt mânăstirea. Ei au dreptate într-un fel când spun «aici de ce nu creaţi condiţii?» (n.r. – ca în noua catedrală ale cărei lucrări au început în 2009 ). Într-adevăr, se face un curent mare acolo, cu migrene şi cu dureri groaznice… A fost pur şi simplu o măsură împotriva curentului, care n-a aferctat arhitectura”, a explicat, pentru Adevărul IPS, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului. Uşile de termopan nu sunt singurele artificii “provizorii”, ci doar cele mai noi, fiindcă toate ferestrele, cu şi fără vitralii, sunt dublate, la interior, de termopane maro. Ce-i drept, la exterior s-a păstrat tâmplăria originală însă interiorul e mai mult decât vizibil upgradat. ÎPS Calinic recunoaşte că nici pentru acestea n-a existat vreun proiect sau aviz de la Direcía pentru Cultură Arge ori de la Ministerul Culturii, dar spune că nici n-ar fi fost nevoie. Termopanele se vor scoate imediat după ce se termină restaurarea pieţei”, menționează autorul articolului.
Stimate domnule ministru, având la bază articolul menționat, pe care îl atașez prezentei întrebări, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări și să luați măsurile necesare pentru ca astfel de situații să fie clarificate:
- Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate, a efectuat vreun control în urma articolului apărut în publicația Adevărul? În cazul unui răspuns afirmativ, care au fost neregulile constatate și ce măsuri au fost dispuse?
- Ministerul Culturii sau insituțiile abilitate din subordine au fost înștiințate de administratorii monumentului istoric privind efectuarea unor lucrări de intervenție asupra clădirii?
- Era necesar vreun aviz din partea Ministerului Culturii pentru a fi montate ușile și geamurile termopane?
- Lucrările efectuate la Mănăstirea Curtea de Argeș reprezintă vreun risc pentru accederea monumentului pe lista obiectivelor UNESCO?
Vă rugăm să ne trimiteți un raspuns în scris pe adresa:
Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucureşti
În atenția domnului deputat Iulian Bulai, dar și online, pe adresa iulian.bulai@cdep.ro.
05.09.2017 Cu deosebită considerație,
IULIAN BULAI
DEPUTAT USR DE NEAMȚ
Cum a fost căptuşită cu termopane celebra Mănăstire de la Curtea de Argeş. ÎPS Calinic: „Se face un curent mare acolo, cu migrene şi dureri groaznice“
4 Sep 2017 15:37:58
Autor: Cristina Stancu
Uşa masivă de la intrarea în Mânăstirea Curtea de Argeş a fost dublată cu termopane
La un pas de a fi inclusă pe lista obiectivelor UNESCO, unde figurează ca propunere încă din 1991, Mănăstirea Curtea de Argeş – necropolă regală şi monument istoric de interes naţional, a fost „adaptată“ de preoţi secolului XXI, cu tâmplărie de termopan.
Cu argumentul că praful rezultat în urma restaurării pieţei din faţa lăcaşului afectează picturile din interior şi că sunt sătui să ţină slujbele în curent, mai marii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului au luat măsuri. Cele mai recente, de care nimeni nu pare a-şi amiti exact când au fost decise, sunt două uşi mari de termopan montate la intrarea în sfântul lăcaş, în spatele celor originale.
„Termopanele nu fac parte din vreun proiect de restaurare. Sunt un mijloc artificial pus acolo, preventiv şi provizoriu (…). Au reclamat credincioaşii, acum, de ce să nu vă spun?! Iar aceste improvizaţii au fost făcute pentru sănătatea oamenilor, dar ele vor fi eliminate. Vara, ca vara, dar iarna era problemă. Oamenii luau cu asalt mânăstirea. Ei au dreptate într-un fel când spun «aici de ce nu creaţi condiţii?» (n.r. – ca în noua catedrală ale cărei lucrări au început în 2009 ). Într-adevăr, se face un curent mare acolo, cu migrene şi cu dureri groaznice… A fost pur şi simplu o măsură împotriva curentului, care n-a aferctat arhitectura”, a explicat, pentru Adevărul IPS, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.
Uşile de termopan nu sunt singurele artificii “provizorii”, ci doar cele mai noi, fiindcă toate ferestrele, cu şi fără vitralii, sunt dublate, la interior, de termopane maro. Ce-i drept, la exterior s-a păstrat tâmplăria originală însă interiorul e mai mult decât vizibil upgradat. ÎPS Calinic recunoaşte că nici pentru acestea n-a existat vreun proiect sau aviz de la Direcía pentru Cultură Arge ori de la Ministerul Culturii, dar spune că nici n-ar fi fost nevoie.
„Termopanele se vor scoate imediat după ce se termină restaurarea pieţei. După ce se face recepţia, se scot, pentru că ele au fost puse în principal pentru a opri praful care se făcea din afară şi care intra în biserică. Dar se scot foarte frumos şi n-o să fie niciun fel de problemă. Acum, când se face proiectul deja în lucru, de restaurarea a catedralei în integritatea ei, se vor restaura vitraliile… Ca întotdeauna, tot ce s-a adăugat în timp, se elimină.”, mai spune Arhepiscopul de Argeş şi Muscel.
Foto: Şi ferestrele au, la interior, termopan
ÎPS Calinic e sigur că temopanele nu vor infuenţa în niciun fel decizia UNESCO a de introduce sau nu pe lista patrimoniului umanităţii monumentul şi că argumentul care va cântări cel mai greu ar putea fi legat de restaurările făcute, începând cu 1875, de către arhitectul francez Lecomte du Nouy. De aceeaşi părere este şi conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş.
„Pe lista UNESCO, în 1991, s-a regăsit această propunere, pentru că a fost o vreme în care şi România, şi alte state au propus. Nu este greu să propui… Ar fi importat să reuşim să-i convingem pe cei de acolo ca mânăstirea să fie în patrimoniul UNESCO. Există o listă de aşteptare. Pe care se află şi alte biserici din România… Comisia va analiza şi va dispune. Ştiu doar că se aşteptă validarea (…). Termopanele sunt cel mai mic rău posibil care s-ar putea lua în calcul şi pentru care UNESCO stă în expectativă (…). Mânăstirea Curtea de Argeş a fost modificată la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, când s-a modificat întreg ansamblul de acolo. S-au dărâmat fostele case episcopale, s-au scos şi fresce”, a declarat, pentru Adevărul, Cristian Cocea directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş care spune că nu ştia de montarea termopanelor.
Reprezentanţii Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO nu se pot pronunţa dacă termopanele vor sabota intrarea mânăstirii în Lista Patrimoniului Mondial. „În momentul de faţă, lista tentativă este în lucru. Se estimează că va fi finalizată spre sfârşitul anului. E un demers comun între mai multe instituţii. Nu putem să vă răspundem dacă montarea geamurilor de termonpan ar afecta o eventuală înscriere în această listă”, a explicat, pentru Adevărul , Iris Constantin, expert în cadrul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
De precizat că în Lista Patrimoniului Mondial pot ajunge doar acele sit-uri cu o valoare universală excepţională. Pentru a fi catalogate astfel, acestea trebuie să îndeplinească şi o serie de condiţii de integritate şi autenticitate şi trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat, care să asigure protejarea lor. „Integritatea este o măsură a întregimii şi rămânerii intacte a patrimoniului cultural şi natural şi a atributelor sale”, precizează una fintre condiţiile UNESCO.
Răspunsul primit se poate consulta aici.